Copiii din ziua de azi sunt mai bolnaviciosi

Nu de putine ori am auzit de la femei in varsta spunand ca pe vremea lor ele nu mai dadaceau atata copii si nici nu se imbolnaveau una doua ca odraslele noastre in ziua de azi.

Asa ca, contrariata de "laudele" bunicilor, am intrebat si eu doctorita din spital, care a recunoscut ca azi copiii sunt mult mai bolnaviciosi. DAR DE CE? am intrebat dorind sa aflu un raspuns avizat. Raspunsul pare foarte pueril, sta sub nasul fiecaruia: din cauza mancarii! Carnea plina de hormoni, legumele de pesticide si alte substante chimicale menite sa creasca productia cat mai rapid, sau modificari genetice si produse semi sau finit preparate pline de aditivi chimici.

Dar se pare ca masa mare a populatiei nu da importanta acestui aspect. Majoritatea se resemneaza sub ideea ca asta este lumea in care traim, ca trebuie sa ne adaptam copii la ea, dar uitam si de "efectele secundare" ale acestei adaptari: slabirea organismului, predispunerea marita la boli si viitori monstri creati de productia de masa...

Piure de mere si dovleac la cuptor

- 2 mere mari
- 1 felie de dovleac american
- 1 gutuie
- morcov

toate se spala bine, si se curata de coaja si seminte. Se pun la cuptor pt 45 de minute la 200 gr C. Merele se tin mai putin: 30-35 min. Morcovul se acopera si se adauga putina apa, pentru a se inmuia.
Dupa racire se dau prin razatoare (ori se toaca marunt) sau se paseaza. Se poate servi si cu branza dulce (cazul tocat/razuit) sau cu biscuiti (cazul pasat).

Pofta buna;)

Orez cu legume, la cuptor

- juma cana de orez
- cateva pastai de fasole verde (proaspata sau congelata)
- 1 dovlecel mititel,
- 1 morcov mediu spre mic
- 1-2 catei de usturoi (dupa gust)
- 1 lingura de ulei masline
- 1 sare, nucsoara

Orezul si fasolea se pun in apa cu sare si se mai lasa 10 min dupa ce apa a inceput sa clocoteasca. Intre timp se da prin razatoarea mare sau se toaca dovlecelul, iar usturoiul si morcovul se dau prin razatoarea fina. Toate alimentele se amesteca, inclusiv cu putina apa (4-5 linguri) in care a fiert orezul, cu 1 lingura de ulei de masline si se adauga dupa gust sare si nucsoara. Se pune acoperit in cuptorul incins (200 gr C) si se lasa 30 de minute.

Se poate servi ca atare sau cu smantana. Banuiesc ca ar putea merge sa se adauge, inainte de a pune la cuptor, si o mana de patrunjel proaspat.

Chiftelute de carne pentru copii, gatite sanatos

- 300-350 gr carne (poate fi si peste)
- un cartof mediu
- un morcov mediu spre mic
- o ceapa mica
- 2 oua de prepelita sau juma ou gaina
- 1-2 catei usturoi
- 1 lingura cu varf patrunjel
- 1 lingura cu varf marar
- ulei masline, sare, nucsoara, rocie condiment de genul tarhon, maghiran, oregano, dupa gust ;)

Cartoful si morcovul se pun la fiert. Carnea este de preferabil sa o cumparati bucata si sa o tocati dv. in robotul de bucatarie sau masina prin sita cea mai fina. Se toaca marunt ceapa si verdeata, iar usturoiul si morcovul se dau prin razatoarea fina, cartoful prin razatoare mai mare.Apoi le adaug pe toate, impreuna cu ouale, peste carne in robotul de bucatarie, pentru a obtine o pasta fina, la care adaug dupa gust sare si nucsoara (un condiment des intalnit in retete copiilor si un inlocuitor al piperului).
Se incinge cuptoul la 200-220 gr C. Pe o tava se pune hartie de copt si pe deasupra ei 2-3 linguri de masline. Se formeaza chiftelute mici rotunde, se rotesc prin uleiul de masline si se aseaza frumos in tava. Se lasa la cuptor aprox 50 de min, in functie si de carnea folosita. Pt somon se lasa 40 min, pt pasare 50, iar vita 55-60. Se poate pune in cuptor si un vas cu apa pt face crusta foarte moale.

Pofta buna!

Cate ceva despre psihologia sugarului

Mi se par foarte interesante si mai ales importante influentele pe care le are relatia mamei cu copilul inca de la primele ore. De aceea citesc cu atentie astfel de articole, caci imi par ca unele lucruri pe care eu nu le stiu pot avea un mare impact asupra sa, atat emotional, cat si comportamental.

Am gasit un nou articol pe care il voi posta:

"Mama şi copilul sunt un cuplu (un sistem complex) cu influenţe reciproce. Sugarul nu are numai nevoi fiziologice, ci şi nevoi de interacţiune, de comunicare. Sugarii au individualitatea lor, ce poate fi distinsă pe mai mulţi parametri temperamentali încă de la vârsta de 3 luni.
O mamă care se armonizează bine cu copilul său este în stare să priceapă această individualitate şi să vină în întâmpinarea ei cu căldură. Există situaţii în care reciprocitatea mamă-copil este tulburată de deosebiri temperamentale sau de incapacitatea mamei de a se apropia destul de profund de copilul ei.
Aceasta se repercutează negativ în dezvoltarea sugarului, influenţând şi comportamentul lui alimentar Din trăsăturile psihologice ce se conturează de la vârsta de sugar autonomia, cunoaşterea şi ataşamentul sunt strâns legate şi de procesul alimentării. Tendinţa naturală la autonomie se manifestă şi în încercările sugarului de a se alimenta singur de pe la vârsta de un an.
Mama trebuie să înţeleagă stângăciile sugarului în perioada când „se antrenează” să mănânce singur, să nu-i frâneze iniţiativele, să-l lase să experimenteze până când învaţă, pentru a-i oferi şi în acest domeniu ocazia de a-şi manifesta satisfacţia când începe să stăpânească o abilitate pe care nu a avut-o.
Sugarul are o mare nevoie de comunicare şi de ataşament, lucru pe care-1 poate primi din plin în cursul alimentării; el doreşte comunicarea prin zâmbet, are nevoie de căldură pentru a se dezvolta normal din punct de vedere afectiv. Cunoaşterea este o capacitate ce începe să se dezvolte de la vârsta de sugar. învăţarea lumii din jur o poate face numai prin manipulare. Sugarul nu „se joacă”, ci învaţă când manipulează biberonul, tetina, linguriţa în cursul alimentării şi trebuie lăsat să o facă. Orice iniţiativă motorie pe care o are sugarul trebuie încurajată; odată perfecţionată, sugarul va încerca o altă iniţiativă şi va progresa normal.
Este important ca mama să manifeste reciprocitate la încercările de comunicare ale sugarului în alimentarea lui, să-i acorde libertatea de a participa activ în această arie, începând cu acceptarea cantităţii de lapte pe care o primeşte copilul şi a orei când are nevoie să fie hrănit şi terminând cu permisiunea de a manipula biberonul, linguriţa, cana şi alimentele pe care le are în farfurie, pentru a le cunoaşte mai bine.
Indiferenţa mamei faţă de aceste nevoi ale copilului ei poate să ducă la o dezvoltare psihică deformată. în prezent s-a stabilit că anumite tulburări ale comportamentului de relaţie ale adultului pot avea rădăcini în frustrări variate la vârsta de sugar. Multe din aceste frustrări se conturează în jurul alimentării, aşa încât medicul pediatru trebuie să acorde tot sprijinul necesar mamelor, pentru a le ajuta să se acordeze cit mai bine cu necesităţile psihologice ale sugarului"

sursa: Psihologia sugarului