Chiftelute de carne pentru copii, gatite sanatos

- 300-350 gr carne (poate fi si peste)
- un cartof mediu
- un morcov mediu spre mic
- o ceapa mica
- 2 oua de prepelita sau juma ou gaina
- 1-2 catei usturoi
- 1 lingura cu varf patrunjel
- 1 lingura cu varf marar
- ulei masline, sare, nucsoara, rocie condiment de genul tarhon, maghiran, oregano, dupa gust ;)

Cartoful si morcovul se pun la fiert. Carnea este de preferabil sa o cumparati bucata si sa o tocati dv. in robotul de bucatarie sau masina prin sita cea mai fina. Se toaca marunt ceapa si verdeata, iar usturoiul si morcovul se dau prin razatoarea fina, cartoful prin razatoare mai mare.Apoi le adaug pe toate, impreuna cu ouale, peste carne in robotul de bucatarie, pentru a obtine o pasta fina, la care adaug dupa gust sare si nucsoara (un condiment des intalnit in retete copiilor si un inlocuitor al piperului).
Se incinge cuptoul la 200-220 gr C. Pe o tava se pune hartie de copt si pe deasupra ei 2-3 linguri de masline. Se formeaza chiftelute mici rotunde, se rotesc prin uleiul de masline si se aseaza frumos in tava. Se lasa la cuptor aprox 50 de min, in functie si de carnea folosita. Pt somon se lasa 40 min, pt pasare 50, iar vita 55-60. Se poate pune in cuptor si un vas cu apa pt face crusta foarte moale.

Pofta buna!

Mediul ambiental al copilasului

Puiutul de om are temperatura corpului setata la fel cu a noastra, in ciuda faptului ca noi avem tendinta sa credem ca el este mai friguros. Pediatria, ca si multe alte stiinte, s-a dezvoltat in decursul timpului si a scos la iveala ca temperatura optima a bebelusului sau al copilului mic este intre 18 si 22 grade Celsius, in Romania se mai accepta si un maxim de 24 de grade.

Un alt aspect, de care insa se vorbeste mai putin la noi, este cel al umiditatii. Sugarul a petrecut 9 luni in lichid, astfel ca el are nevoie la inceput de o umiditate mai ridicata. Daca pentru un adult aceasta trebuie sa fie intre 40 si 70%, bebelusul are nevoie de o umiditate de 50-60%. De aceea comercianti de produse destinate ingrijirii odraslei noastre au si o gama variata de umidificatoare.

Atat aerul conditionat cat si calorifele au ca efect secundar si scaderea umiditatii, care cu timpul, poate provoca diverse disfunctii ale aparatului respiratoriu, daca este prea mica sau prea mare, putand duce chiar si la astm.

Inainte de a lua vreo masura, primul lucru necesar este acela de a procura un higrometru certificat, si nu unul cumparat de la hipermarket, care au o rata de eroare foarte mare.

Sugarul, in primele luni de viata nu cunosc rasfatul, deci ei nu plang de alintat. Ei plang de foame si de ambient: prea cald/frig sau ii incomodeaza pampers-ul (exceptand bineinteteles colicii sau alte dureri interioare)

In ciuda faptului ca in toate studiile de specialitate se specifica temperatura optima intre 18-22/24 C , sunt totusi mamici care nu iau in consideratie. Ba chiar, vorbesc afara una alteia ca nu pot lasa temperatura sub 27 de grade, de teama unei raceli, desi copilul transpira, nu doar la ceafa, ci pe tot capul. Din cauza transpiratiei, bebelusul si copilul mic fac si dermatita atopica.

Am mai vazut, de asemenea si mamici care ele stau imbracate in casa in maieu, iar bebelusul imbracat cu tricou si costumas sau invelit cu paturica. Copilul mic suporta mai bine frigul decat caldura, infofolirea excesiva a fost gasita ca fiind unul dintre motivele deceselor sugarilor ("Mama si copilul" de Capraru).

Copilasul se imbraca ca si noi, el nu este diferit. Singurul lucru de care trebuie sa tinem cont, mai ales in aceasta perioada, este ca daca el sta mult pe jos, acolo poate fi curent, si intr-adevar, eu ii dau uneori o bluzita cu maneca lunga.

Pentru mamici: La multi ani si inca ceva...

Uite ca azi se ma incheie un an... un an cu bucurii nespuse, negandite pana acum, dar si cu momente cu rabdarea pusa la incercare, cu oboseala terifianta, insa care palesc in fata satisfactiei incomensurabile de a fi mama.

Pentru unele dintre noi, anul 2009 ne-a schimbat viata, facandu-ne pentru prima oara mame, altele au continuat cu atentie si dragoste cresterea puiului lor, asa cum vom face cu toate in 2010.

Intotdeauna am considerat ca in momentul in care devii parinte, incepe a doua viata. Daca pana acum ai trait pentru tine, de acum trebuie sa incepi sa traiesti pentru inca cineva, si iei toate etapele de la inceput, traiesti viata sa pas cu pas de la inceput. Daca prima oara ai invatat tu cum se face, acum trebuie sa inveti cum sa-l ajuti sa invete si el fiecare lucru cum se face...

De cand e lumea, femeia se ingrijeste de casa si de copii. Inainte, de obicei, imparteau aceasi casa cu parintii sau socrii, acum fiecare a trebuit sa plece acolo unde i-a dus drumul pentru o viata mai buna, serviciul, ajungand sa locuiasca singuri. Stresul e mai mare, femeia munceste si ea cot la cot cu sotul, pentru ca un singur salariu nu mai ajunge in ziua de azi. Din acest motiv, multe femei ajung sa amane nasterea unui copil pana cand au cel putin stabilitatea unui camin. Intarzierea momentului aduce cu sine si impamantenirea mai puternica a propriilor tabieturi, ceea ce uneori ne da de furca, pentru ca trebuie sa renuntam la ele. De asemenea, si stiinta a progresat, existand acum o gramada de carti care ne spun ca trebuie sa avem grija la aia si la aia. De asemenea au aparut si o multime de ustensile: tot felul de biberoane si de tetine, sterilizatoare, premergatoare, scaune de alimentatie etc, care pe de o parte ajuta mult o mama, dar pe de alta parte alegerea lor necesita timp si constati ca nu mereu se potriveste copilului tau. Atunci cand ai si o varietate mare, si alegerea devine mai dificila.

Una peste alta, mamici, intotdeauna sentimentul sublim matern aduce cu el si responsabilitati mari, oboseala si uneori stres. Bebelusul este un pui mic de om care depinde in totalitate de noi. Tot ce facem, de la prima sa respiratie, isi pune amprenta asupra a ceea ce va fi el cand va ajunge mare. De aceea noi il punem pe primul loc.

In aceasta valtoare si extaz, ne dam la o parte si copilul va ocupa primul loc in prioritatile si viata noastra. Si cred ca de cele mai multe ori, mai ales la prima nastere, copilul va ocupa si locul doi si locul trei. Dar eu cred ca nu trebuie sa fim exagerate... Orice exagerare afecteaza echilibrul.

Lista mea de prioritati cred ca ar trebui sa fie urmatoarea:

1. copilul, 2. eu, 3. sotul. Nu puneti pe tot podiumul copilul, ci puneti toata familia, cu toti membrii ei. Orice mama e si ea femeie, e si ea om, Are nevoile ei intrinseci, pe care daca alege sa si le omita, sa le ascunda, va da nastere la un sentiment neconstientizat de amaraciune fata de sine, oboseala etc. Pentru copilul dv. trebuie sa fiti si model, nu doar o bona. Daca nu ati avea momente de relaxare, momente in care sa va satisfaceti si alte dorinte personale, afara de cele de implinire materna, nici nu ati avea ce nou sa-i aduceti copilului. Eu de exemplu dupa o sedinta la sala sau o plimbare prin mall, vin cu bateriile incarcate si mult mai aerisita. Mamici, puteti gasi macar la doua trei zile, un moment de 1-3 ore in care sa va relaxati. Daca aveti o bunica sau o bona, daca va ajuta sotul, profitati de ocazie si va aerisiti. Rugati sotul sa iasa cu copilul sa faceti o baie relaxanta cu spuma si masti, nu e greu de loc. Oricat de mult va iubiti copilul, daca iesiti nu faceti decat bine. Daca ati vrea sa ii dedicati lui tot timpul sa invatati tot timpul ce e bine sa faceti pentru el, la un moment dat mintea dv nu mai poate percepe, nu mai poate acumula.

Sunt momente in care sotul meu imi aduce aminte de ce ne-a spus d-na doctor la cursul de puericultura: "mamici, lasati taticii sa se implice" si va dati seama in ce momente imi spune asta... Da, este adevarat, din dorinta de a avea grija de copil, avem tendinta sa credem ca barbatii poate nu ar avea aceeasi rabdare sau ca ei nu se pricep. Dar nici nu se vor pricepe daca noi nu-i lasam. Nu suntem atotstiutoare, asa ca nu avem de ce sa credem ca noi le stim pe toate si ca ei nu se pot implica. Uneori, privind lucrurile din afara, fiind putin mai detasati, pot vedea niste lucruri pe care noi de rutina sa nu le zarim. Daca noi nu-i lasam se implice, atunci nici nu putem mai tarziu sa le cerem ajutorul. Sau daca ei sunt genul care spune: eu nu ma pricep, nu ma descurc, incurajati-i, fiecare stiti la ce laude reactioneaza sotul si faceti-l sa se implice putin putin. Nu cred ca e mare greutate de exemplu sa stea cu bebelul cand el doarme sau sa-l ia in brate cand plange... Daca va lasati iluzionate de fraza: eu o sa am grija de copil cand o sa fie mai mare si o sa am cu cine vorbi, ganditi-va ca atunci cand va veni momentul va spune: vorbeste tu cu el, ca eu nu ma inteleg sau tu l-ai crescut asa. Copilul are doi parinti, amandoi trebuie implicati, acolo unde poate fiecare, trebuie doar sa descoperiti unde s-ar potrivi sotul. Sunt tati care dimineata inainte de plecare pregatesc biberonul pentru copil seara il scot afara, sta cu el pe olita etc. Il puteti implica si la alte treburi casnice, dat cu aspiratorul, facut cumparaturi, etc. Se recomanda ca baita sa fie facuta de tatic, pentru ca are mainile mai mari si copilul se simte mai in siguranta.

Daca nu va cautati momente de relaxare, mai ales cand aveti un copil plangacios sau nu vrea sa manance, s-ar putea sa aveti apoi tendinta sa va varsati nervii pe sot. Daca nu-l puneti si pe el pe podium, s-ar putea sa va indepartati si cand va treziti, multe lucruri sa fie definitiv stricate. Armonia in familie este un factor decisiv pentru psihicul copilului, iar modelul familiei il va urma si el in propria casatorie...

Dragi mamici, v-am scris atat de mult, in speranta ca anul 2010 va va gasi pline de o gramada de planuri, pe langa acela din fundal de a creste bine si frumos copilul ;)

Eu una, mi-am propus, pe langa a avea cea mai mare grija de Evolet, fara a o invata o rasfatata, sa merg la sala si sa slabesc, sa devin mai sexy :D, si sa avem doua-trei concedii, doua cu fata, unul la mare si unul la munte, si un concediu doar eu cu sotul ;)

Va pup dulce si un nou an fericit ;)