Indemnizatia si concediu pentru cresterea copilului

Inteleg ca suntem in criza, ca statul tre sa stranga curea si inteleg si ca sunt mame care tot nasc, fara sa fi lucrat vreodata. Dar eu nu as neindreptati pe toata lumea din cauza asta. In conditiile in care studiile au concluzionat ca cel mai benefic pt un echilibru psihic si afectiv al copilului este sa stea cu un parinte pana la 3 ani, nu sunt de acord cu diminuarea perioadei de concediu pt cresterea copilului. Eu sunt de acord sa se ofere min 600 ron pt prima nastere, dar de la a doua nastere as lua in calcul daca femeia respectiva a lucrat activ min3-5 ani. Social luand-o, cum te apuci sa mai nasti o data, daca tu nu ai muncit niciodata? Cu ce cresti copii din prima nastere si cu ce-i ve creste pe ceilalti? Doar sa-i faci pt bani si sa-i pui la cersit?

Decat sa dau indemnizatie de crestere 85% din venitul din ultimul an, minim 600 ron, pentru orice femeie, indiferent de al catelea copil al sau este, eu as face in felul urmator:

1. As da 85%, min 600 ron pentru primul copil (prima nastere).
2. De la al doilea copil (a doua nastere), deja incep sa bag in ecuatie daca femeia respectiva a lucrat vreodata, de exemplu sa aiba min 3 sau chiar 5 ani de munca activa. Daca nu are, atunci nu-i dau nimic, doar alocatia copilului, care si aceasta trebuie calculata de realul de nevoi ale copilului, min macare speciala, vaccinuri, pampersi, uniforma, manuale etc si in functie de varsta lui.
3. De la al treilea copil (in viata), pe langa ecuatia de la punctul 2. incep sa scad usor indemnizatia la 60-75 %, si de la al patrulea la 50%.

Concediul pentru cresterea copilului l-as lasa la 2 ani, avand in vedere ca un copil are nevoie de fapt de 3 ani de stat in permanenta cu un parinte pentru un echilibru psihic si afectiv armonios. Daca nu as mari termenul la 3 ani, macar de la 2 la 3 ani as da posibilitatea mamei sa lucreze pe aceiasi bani cu jumatate de norma.

Stimulentul de 400 ron pentru intoarcerea la munca, inainte de sfarsitul concediului, nu mi se pare echitabil. El ar trebui sa fie proportional cu veniturile realizate de mama, sa zicem un min de 30%.

Vedeti si mentineti concediul maternal la doi ani unde gasiti petitia deschisa de Realitatea TV

Mediul ambiental al copilasului

Puiutul de om are temperatura corpului setata la fel cu a noastra, in ciuda faptului ca noi avem tendinta sa credem ca el este mai friguros. Pediatria, ca si multe alte stiinte, s-a dezvoltat in decursul timpului si a scos la iveala ca temperatura optima a bebelusului sau al copilului mic este intre 18 si 22 grade Celsius, in Romania se mai accepta si un maxim de 24 de grade.

Un alt aspect, de care insa se vorbeste mai putin la noi, este cel al umiditatii. Sugarul a petrecut 9 luni in lichid, astfel ca el are nevoie la inceput de o umiditate mai ridicata. Daca pentru un adult aceasta trebuie sa fie intre 40 si 70%, bebelusul are nevoie de o umiditate de 50-60%. De aceea comercianti de produse destinate ingrijirii odraslei noastre au si o gama variata de umidificatoare.

Atat aerul conditionat cat si calorifele au ca efect secundar si scaderea umiditatii, care cu timpul, poate provoca diverse disfunctii ale aparatului respiratoriu, daca este prea mica sau prea mare, putand duce chiar si la astm.

Inainte de a lua vreo masura, primul lucru necesar este acela de a procura un higrometru certificat, si nu unul cumparat de la hipermarket, care au o rata de eroare foarte mare.

Sugarul, in primele luni de viata nu cunosc rasfatul, deci ei nu plang de alintat. Ei plang de foame si de ambient: prea cald/frig sau ii incomodeaza pampers-ul (exceptand bineinteteles colicii sau alte dureri interioare)

In ciuda faptului ca in toate studiile de specialitate se specifica temperatura optima intre 18-22/24 C , sunt totusi mamici care nu iau in consideratie. Ba chiar, vorbesc afara una alteia ca nu pot lasa temperatura sub 27 de grade, de teama unei raceli, desi copilul transpira, nu doar la ceafa, ci pe tot capul. Din cauza transpiratiei, bebelusul si copilul mic fac si dermatita atopica.

Am mai vazut, de asemenea si mamici care ele stau imbracate in casa in maieu, iar bebelusul imbracat cu tricou si costumas sau invelit cu paturica. Copilul mic suporta mai bine frigul decat caldura, infofolirea excesiva a fost gasita ca fiind unul dintre motivele deceselor sugarilor ("Mama si copilul" de Capraru).

Copilasul se imbraca ca si noi, el nu este diferit. Singurul lucru de care trebuie sa tinem cont, mai ales in aceasta perioada, este ca daca el sta mult pe jos, acolo poate fi curent, si intr-adevar, eu ii dau uneori o bluzita cu maneca lunga.

Mama

Acest post este si pt barbati.

1. Viata mamei:

Mama si tata se uitau la televizor cand mama a spus," Sunt obosita si etarziu. Cred ca ma voi duce la pat."
O ia spre bucatarie ca sa faca sandvisurile pentru a doua zi.
Spala castroanele de popcorn, scoate carnea afara din congelator pentrucina din seara urmatoare, verifica cerealele, umple borcanul cu zahar, pune linguritele si castroanele pe masa si pregateste filtrul de cafeapentru a doua zi dimineata.
Apoi pune niste rufe la uscat, mai baga niste haine in masina despalat, calca o camasa si coase un nasture care cadea la o camasa.
Strange piesele jocului ramas pe masa din sufragerie, pune telefonul laloc, aseaza agenda de telefon la loc in raft.
Uda cateva plante, goleste un cos de gunoi si pune un prosop la uscat pebara.
Se intinde, casca si o ia spre dormitor. Se opreste la birou si scrie onotita pentru profesoara, numara niste bani pentru excursia de maine siridica o carte de scoala cazuta sub scaun. Scrie o felicitare pentru ziua de nastere a unui prieten, o baga in plic, scrie adresa, o timbreaza si scrie o notita pentru cumparaturi. Lepune pe amandoua langa geanta ei.
Mama isi curata fata cu demachiantul ei 3 in 1, isi da cu crema de noapte antirid, se spala pe dinti si isi curata unghiile.
Tata ii striga," Credeam ca te duci in pat."
"Sunt pe drum," raspunde ea.
Adauga apa in vasul cainelui, da pisica afara si se asigura ca usilesunt inchise cu cheia si ca lumina e deschisa pe terasa.
Se uita in camera copiilor, le stinge lampile de pe noptiere sitelevizorul, ridica o camasa, arunca niste sosete murdare in cosul derufe si vorbeste un pic cu unul dintre copii care inca isi terminalectiile.
In camera ei isi potriveste alarma la ceas, isi aseaza hainele pentru adoua zi si indreapta raftul de la pantofi.
Mai adauga 3 lucruri pe lista ei de 6 lucruri foarte importante pentru adoua zi. Isi spune rugaciunea si vizualizeaza implinirea dorintelor ei.
In acelasi timp tata inchide televizorul si anunta nimanui inparticular," Ma duc la pat."
Si o si face ... fara nici un alt gand.
Vi se pare ceva iesit din comun? Va mai mirati de ce femeile traiesc mai mult?
PENTRU CA SUNT FACUTE PENTRU CURSA LUNGA...( si nu am putea sa murimmai repede pentru ca inca avem atatea de facut!!!)
Trimiteti unor femei extraordinare aceste randuri.

SI APOI DUCETI-VA LA PAT!

2. Daca femeia ar fi ca barbatul...

Intr-o zi sotul vine de la servici si nu poate baga masina in garaj deoarece pe drumul spre garaj erau trantite bicicletele copiilor. Da sa bage bicicletele in garaj si gaseste jeep-ul deschis si cainele plin de noroi intins pe bancheta. Intrigat intra in curte unde vede copii intr-o balta de noroi, piscina era si ea plina de noroi, copii se jucau cu furtunul. Intra in bucatarie nu fara a observa ca geamul de la usa era plin cu palmute de ciocolata, clanta imbracata in felii de sunca si gaura cheii infundata cu un carnat. In bucatarie curgea apa, frigiderul era deschis si continutul lui varsat pe podea, farfurii si pahare murdare peste tot. Pe masa o balta de suc. Pe jos nu se putea calca altfel decat pe mancarea catelului sau in continutul borcanelor de muraturi.Incepe sa isi caute sotia prin toata casa. Era un vacarm televizorul si calculatorul cu jocuri erau date la maximum. Intra in baie unde prosoapele pluteau pe podea intr-o balta de apa murdara si sulurile de hartie igienica erau derulate pe pereti, tavan, prin cada si pe manerul de la usa .

In sfarsit isi gaseste sotia in dormitor relaxata cu o masca pe fata, bigudiuri in par. Citea o carte si asculta muzica cu castile pe urechi. O intreaba ce s-a intamplat.

Ea ii raspunde. "Iti aduci aminte cand te intorceai acasa si ma intrebai ce am facut toata ziua?

E... astazi nu am facut nimic

Maria Sentes a ajuns in Franta

Parintii Mariei au reusit sa stranga suma despre care s-a vorbit initial, datorita oamenilor minunati care i-au fost si vor fi alaturi.

Mesaj din partea parintiilor Mariei: ”In cursul zilei de azi asteptam cu sufletul la gura programarea (speram sa ne cheme cat mai repede) si devizul din Franta in care sa ne spuna cu exactitate cat ne costa interventia si analizele pregatitoare pentru interventie.Din pacate medicii nu se pot pronunta in legatura cu recuperarea Mariei.Totul tine de biopsia ulterioara operatiei. Modul si costul recuperarii il vom afla abia dupa.Speram din tot sufletul ca toata povestea sa se termine cu operatia.Va multumim din tot sufletul voua si tuturor oamenilor minunati care ne-au ajutat si sunt alaturi de noi. Adriana si Marius“

sursa: http://mariasentes.wordpress.com/2010/09/24/sa-o-ajutam-pe-maria/#comments

Astfel au reusit sa plece in Franta. Dupa primele investigatii la Institutul Gustave Roussy a fost confirmat diagnosticul de neuroblastom. Doctorul care a facut investigatiile i-a spus Adrianei ca tumora este intr-adevar foarte mare, dezvoltandu-se pe langa niste vase de sange. In aceste conditii este foarte greu sa fie operata acum. Va trebui sa inceapa sedintele de chimioterapie tot in Franta (cateva luni) pentru a incerca sa o micsoreze inainte de operatie. S-a descoperit ca are o afectiune la un ochisor, este ceea ce pare a fi metastaza.Se va mai face o investigatie sa vada daca tumora a afectat doar osul sau si maduva. Zilele acestea urmeaza sa-i faca biopsie moleculara pentru determinarea indicelui tumoral (sa stie cu ce se lupta – daca este un cancer ff agresiv sau mai putin agresiv). Vineri medicul care s-a ocupat de Maria se va intalni cu medicii chirurgi pentru a discuta despre cazul ei. Asteptam dupa intalnire mai multe amanunte despre situatia Mariucai si despre ce urmeaza sa se intample.

In speranta ca acest cancer nu este unul foarte agresiv, haideti sa ramanem alaturi de Maria si familie chiar si cu un gand bun.

In urma acestor constatari, din pacate costurile au crescut cu mult peste suma initiala.
Orice donatie pe care sunteti dispusi sa o faceti pentru a ajuta acest copilas sa traiasca o puteti face in conturile de mai jos deschise pe numele mamei Mariei, Adriana Sentes.

Conturile sunt deschise la Volksbank Romania

IBAN: RO84VBBU2513SM4642222790 – sucursala SMB – RON
IBAN: RO69VBBU2511BU4642221102 – sucursala Ghencea – EUR swift code VBBUROBU
Titular: Adriana Sentes

sursa: http://mariasentes.wordpress.com/2010/10/14/noutati-de-la-clinica-din-paris/

Cate ceva despre psihologia sugarului

Mi se par foarte interesante si mai ales importante influentele pe care le are relatia mamei cu copilul inca de la primele ore. De aceea citesc cu atentie astfel de articole, caci imi par ca unele lucruri pe care eu nu le stiu pot avea un mare impact asupra sa, atat emotional, cat si comportamental.

Am gasit un nou articol pe care il voi posta:

"Mama şi copilul sunt un cuplu (un sistem complex) cu influenţe reciproce. Sugarul nu are numai nevoi fiziologice, ci şi nevoi de interacţiune, de comunicare. Sugarii au individualitatea lor, ce poate fi distinsă pe mai mulţi parametri temperamentali încă de la vârsta de 3 luni.
O mamă care se armonizează bine cu copilul său este în stare să priceapă această individualitate şi să vină în întâmpinarea ei cu căldură. Există situaţii în care reciprocitatea mamă-copil este tulburată de deosebiri temperamentale sau de incapacitatea mamei de a se apropia destul de profund de copilul ei.
Aceasta se repercutează negativ în dezvoltarea sugarului, influenţând şi comportamentul lui alimentar Din trăsăturile psihologice ce se conturează de la vârsta de sugar autonomia, cunoaşterea şi ataşamentul sunt strâns legate şi de procesul alimentării. Tendinţa naturală la autonomie se manifestă şi în încercările sugarului de a se alimenta singur de pe la vârsta de un an.
Mama trebuie să înţeleagă stângăciile sugarului în perioada când „se antrenează” să mănânce singur, să nu-i frâneze iniţiativele, să-l lase să experimenteze până când învaţă, pentru a-i oferi şi în acest domeniu ocazia de a-şi manifesta satisfacţia când începe să stăpânească o abilitate pe care nu a avut-o.
Sugarul are o mare nevoie de comunicare şi de ataşament, lucru pe care-1 poate primi din plin în cursul alimentării; el doreşte comunicarea prin zâmbet, are nevoie de căldură pentru a se dezvolta normal din punct de vedere afectiv. Cunoaşterea este o capacitate ce începe să se dezvolte de la vârsta de sugar. învăţarea lumii din jur o poate face numai prin manipulare. Sugarul nu „se joacă”, ci învaţă când manipulează biberonul, tetina, linguriţa în cursul alimentării şi trebuie lăsat să o facă. Orice iniţiativă motorie pe care o are sugarul trebuie încurajată; odată perfecţionată, sugarul va încerca o altă iniţiativă şi va progresa normal.
Este important ca mama să manifeste reciprocitate la încercările de comunicare ale sugarului în alimentarea lui, să-i acorde libertatea de a participa activ în această arie, începând cu acceptarea cantităţii de lapte pe care o primeşte copilul şi a orei când are nevoie să fie hrănit şi terminând cu permisiunea de a manipula biberonul, linguriţa, cana şi alimentele pe care le are în farfurie, pentru a le cunoaşte mai bine.
Indiferenţa mamei faţă de aceste nevoi ale copilului ei poate să ducă la o dezvoltare psihică deformată. în prezent s-a stabilit că anumite tulburări ale comportamentului de relaţie ale adultului pot avea rădăcini în frustrări variate la vârsta de sugar. Multe din aceste frustrări se conturează în jurul alimentării, aşa încât medicul pediatru trebuie să acorde tot sprijinul necesar mamelor, pentru a le ajuta să se acordeze cit mai bine cu necesităţile psihologice ale sugarului"

sursa: Psihologia sugarului

Influentele relatiei parintilor cu copilul

Articol preluat de pe un site de psihologie:

"Cercetările recente arată o tendinţă îngrijorătoare: tot mai mulţi copii sunt lăsaţi în grija televizorului, internetului sau sunt crescuţi cu bone. Aşa se explică fenomenul de creştere a cazurilor de tulburări emoţionale în rândul copiilor, spun specialiştii.
Anxietatea, manifestată inclusiv prin enurezis (urinări necontrolate noaptea), atacurile de panică, lipsa poftei de mâncare, depresia care poate apărea şi la copiii foarte mici, dependenţa exagerată manifestată prin refuzul de a merge la grădiniţă şi la şcoală şi violenţa sunt efectele unor greşeli ale părinţilor în relaţia cu cei mici.
Dar, mai mult decât atât, toate aceste tulburări de comportament la care se adaugă, după etapa adolescenţei, promiscuitatea sexuală, dependenţa de jocuri de noroc sau de substanţe, tulburările alimentare şi prostul management al stresului pot fi consecinţe ale unor tulburări de personalitate necorectate ce se transformă în boli nervoase în viaţa de adult.
Relaţia cu părinţii, crucială
Potrivit „Teoriei ataşamentului”, susţinută de psihiatrul John Bowlby, eşecul adulţilor de a interacţiona firesc, de a se integra social şi de a dezvolta relaţii durabile de cuplu la maturitate se explică prin greşelile părinţilor acestor persoane în a-şi exprima afecţiunea.
Mai exact, potrivit lui Bowlby, unii părinţi nu reuşesc să răspundă nevoilor de securitate ale celor mici, iar acest lucru devine un factor de risc şi, în unele cazuri, chiar factorul declanşator al unor tulburări de personalitate. Psihologul descrie ataşamentul drept procesul prin care copilul devine legat emoţional de membrii familiei sale, de obicei în această ordine: de mama, de tata şi de fraţi"

mai departe cititi pe: http://www.e-psiho.ro/absenta-parintilor-lasa-urme-toata-viata

Sunt necesari 3.800 de oameni

Sunt necesari in medie de 3.800 de oameni pentru a salva viata copilului de 10 luni, Maria Sentes, caruia in data de 22 septembrie 2010 i s-a pus diagnosticul cancer la sistemul nervos autonom.

cazul este prezentat, impreuna cu rezultatele analizei si conturile pentru donatii, in articolul http://experientedemamici.blogspot.com/2010/09/nu-toti-parintii-au-noroc.html.

Deci sunt necesari in medie 3.800 care sa doneze fiecare 10 Euro. Aceasta este o medie orientativa, caci pot fi si care dau 5 euro si in acest caz ar fi nevoie de 7600 oameni. Sau unii pot da mai mult si compenseaza diferenta unde s-a putut da mai putin. Nu este greu, tocmai de aceea am facut acest calcul, pentru a va arata ca daca fiecare om ar da cat ar putea, ar salva viata acestei fetite de 10 luni. Ideea este ca acest copil trebuie operat in saptamana aceasta, pentru a nu intra in paralizie.

Vrei sa faci parte dintre cei 3.800 care pot contribui la salvarea vietii ei?

Adaugari ulterioare:

Datorita oamenilor care s-au gandit o clipa la suferita familiei Sentes, si au facut chiar si mica donatie, ei au reusit sa ajunga in Franta. Dupa primele investigatii, doctorul care a facut investigatiile i-a spus Adrianei ca tumora este intr-adevar foarte mare, dezvoltandu-se pe langa niste vase de sange. In aceste conditii este foarte greu sa fie operata acum. Va trebui sa inceapa sedintele de chimioterapie tot in Franta (cateva luni) pentru a incerca sa o micsoreze inainte de operatie, astfel costurile s-au ridicat simtitor, iar ei au nevoie in continuare de ajutorul nostru umanitar. Printre altele s-a descoperit ca are o afectiune la un ochisor, ceea ce pare a fi metastaza.

Chiar si o donatie de 10 ron, 10 euro, poate conta in conditiile in care fiecare care ar primi acest mail ar face acest gest umanitar in conturile de mai jos deschise pe numele mamei Mariei, Adriana Sentes.

Conturile sunt deschise la Volksbank Romania

IBAN: RO84VBBU2513SM4642222790 – sucursala SMB – RON

IBAN: RO69VBBU2511BU4642221102 – sucursala Ghencea – EUR swift code VBBUROBU

Titular: Adriana Sentes

mai multe detalii la http://experientedemamici.blogspot.com/2010/10/maria-sentes-ajuns-in-franta.html

trimiteti mai departe mesajul, pentru ca toti cei care rezoneaza la suferita acestei familii, sa poate si ei ajuta.